Sursă: Gorjeanul.ro
România a ajuns într-un punct în care marile decizii fiscale nu mai sunt explicate cetățenilor, ci negociate cu cei care finanțează datoria publică. Majorarea TVA, taxarea unor pensii și salarii, reducerea deficitului bugetar și alte măsuri de austeritate nu au apărut din senin.
Citește și: Locuitorii din nordul județului Tulcea primesc patru mesaje Ro-Alert privind dronele
Aceste măsuri reprezintă consecința unui stat care a cheltuit ani la rând mai mult decât a produs și care, în loc să-și construiască dezvoltarea pe investiții și competitivitate, a preferat să trăiască din împrumuturi. Nu creditorii internaționali sunt vinovați pentru această situație.
Cine a condus România în această direcție?
Oricine împrumută miliarde de euro cere garanții că își va recupera banii. Problema este alta: cine a acceptat ca libertatea de a decide politica fiscală să fie tot mai limitată? Documentele apărute în spațiul public arată că România și-a asumat măsuri clare în relația cu creditorii externi.
- Majorarea TVA
- Modificări privind taxarea unor pensii și salarii
- Reducerea deficitului bugetar
- Continuarea reformelor fiscale
Consecințele datoriilor publice asupra cetățenilor
În asemenea condiții, spațiul de decizie al autorităților române devine inevitabil mai restrâns. Cetățenii plătesc costul unor decizii pe care nu ei le-au luat. TVA mai mare înseamnă prețuri mai mari, iar taxele suplimentare reduc veniturile familiilor.
Paradoxul este greu de ignorat. Mulți dintre cei care au contribuit la acumularea acestor dezechilibre ocupă și astăzi funcții importante, oferind lecții despre responsabilitate și reformă. Însă, nimeni nu vorbește despre propria contribuție la situația în care România a ajuns să accepte condiții externe pentru a-și putea finanța cheltuielile curente.