Consiliul Județean Cluj analizează un proiect de anvergură pentru un ansamblu turistic cu aproape 100 de locuri de cazare, propus într-o arie protejată din Parcul Natural Apuseni, lângă lacul Beliș-Fântânele. Proprietarii a 1,2 hectare de teren vizează dezvoltarea zonei, stârnind discuții despre impactul asupra mediului.
Planul urbanistic zonal, ce urmează să fie analizat joi de comisia de urbanism a CJ Cluj, vizează amenajarea unei suprafețe de 1,2 hectare. Amplasamentul se află la circa doi kilometri de lacul Beliș-Fântânele, integral într-o arie naturală protejată. Această zonă este strict reglementată, permițând construcții doar în condiții speciale, cu obligația de a limita impactul asupra mediului și a speciilor protejate.
Citește și: Copiii din Târgu Jiu sunt invitați la evenimentul «Micii Salvatori» de la Stadionul Municipal
Ansamblul turistic propune 12 pavilioane destinate cazării și două clădiri pentru alimentație publică, având o capacitate totală estimată de 98 de persoane. Fiecare pavilion este conceput pentru a găzdui un cuplu sau o familie cu maximum doi copii. Clădirile vor avea un regim de înălțime P+E+M (parter, etaj și mansardă), atingând o înălțime maximă de 9,7 metri și o suprafață utilă totală de aproximativ 794 de metri pătrați. Materialele prevăzute includ lemn pentru șarpantă, cărămidă pentru pereți și țiglă ceramică sau șindrilă pentru acoperiș.
Impactul Proiectului Turistic în Apuseni
Proiectul este amplasat integral în interiorul Parcului Natural Apuseni și al unui sit de importanță comunitară din rețeaua europeană Natura 2000, esențială pentru conservarea biodiversității. Deși terenul se află într-o zonă de „dezvoltare durabilă a activităților umane” unde construcțiile sunt permise sub condiții stricte, autorii proiectului susțin că impactul asupra mediului va fi „nesemnificativ”. Aceștia argumentează că suprafața redusă și caracterul temporar al lucrărilor, alături de mobilitatea și toleranța mamiferelor mari la prezența umană, vor limita efectele negative. Totuși, documentația nu indică studii de specialitate care să susțină aceste evaluări.
Zona este habitatul unor specii protejate, precum izvorașul cu burtă galbenă, tritonul comun transilvănean, lilieci, lupul, ursul brun, râsul și vidra. Autorii proiectului asigură că nu va exista o „fragmentare a habitatelor” sau o „reducere a efectivelor populaționale”. Pentru a susține biodiversitatea și a stabiliza solul, proiectul include și împădurirea terenului cu specii native ca molidul, bradul, fagul sau paltinul de munte. Lucrările de construcție sunt estimate să dureze aproximativ 24 de luni.
Știri din rețea: Constanța Expres · Harghita Expres · Buzău Expres