Sursă: Mediafax.ro
Administrația Națională Apele Române avertizează că Dunărea ar putea atinge, pe 6 august, un debit mai mic decât minimul înregistrat în august 2003, în condițiile în care situația hidrologică devine critică.
Citește și: Copiii din Târgu Jiu sunt invitați la evenimentul «Micii Salvatori» de la Stadionul Municipal
Conform prognozei, la intrarea în România, debitul Dunării se află în prezent la 1.550 mc/s, fiind cu aproximativ 25% mai mic decât media lunilor iulie și august. Autoritățile pregătesc lucrări de dragaj și dirijare a debitelor către sectorul Cernavodă pentru a asigura funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă.
Situația hidrologică critică pentru România
Reprezentanții de la Apele Române spun că următoarele două săptămâni sunt decisive, deoarece nivelul Dunării va continua să scadă, estimările indicând o valoare de -225 cm pe 8 august, față de -209 cm în prezent. În plus, râurile interioare din Crișana, Banat, Oltenia, Muntenia și Moldova înregistrează debite sub valorile normale pentru această perioadă.
- Debitul Dunării la intrare în țară: 1.550 mc/s
- Debitul minim în august 2003: 1.600 mc/s
- Estimare nivel Dunăre pe 8 august: -225 cm
- Scădere zilnică estimată: 2-3 cm
- Fenomen de secare în Crișana
- Precipitații din Austria influențează debitele râurilor interioare
Impactul asupra centralei nucleare de la Cernavodă
Nivelul Dunării în zona Cernavodă se află în prezent la -209 cm, iar autoritățile spun că, dacă tendința continuă, pe 8 august, nivelul va ajunge la -225 cm. Aceasta ar putea afecta funcționarea centralei nucleare, fiind necesare intervenții hidrotehnice pentru menținerea debitelor.
Reprezentanții Apele Române subliniază că, din cauza regimului deficitar de precipitații, situația rămâne critică, iar fenomenele de secare se vor intensifica în zonele afectate, în special în Crișana. Creșterile de debite în Austria nu vor avea efecte imediate, dar vor ajunge în România în aproximativ șapte zile, accentuând situația de secetă.
Autoritățile pregătesc măsuri de urgență pentru a preveni impactul asupra producției de energie și pentru a asigura funcționarea în condiții de siguranță a centralei nucleare de la Cernavodă, în contextul în care condițiile hidrologice continuă să se degradeze.