Sursă: Hotnews.ro

Președintele Ungariei, Tamas Sulyok, a promulgat sâmbătă cel de-al 17-lea amendament la Legea Fundamentală, care prevede încetarea mandatului său de șef al statului în ziua următoare intrării în vigoare a modificării constituționale, transmite agenția maghiară MTI, citată de Agerpres.

Într-un mesaj video publicat pe rețelele sociale, Tamas Sulyok a afirmat că, din punct de vedere constituțional, nu are competența de a trimite amendamentele la Curtea Constituțională pentru control de fond, astfel că nu dispune de mijloace legale pentru a contesta această modificare, chiar dacă ea ar putea contraveni unor principii fundamentale ale Constituției. Șeful statului a spus că, prin promulgare, și-a îndeplinit obligația prevăzută de lege, după o analiză atentă a opțiunilor juridice și a conștiinței sale.

Reacții și implicații ale amendamentului în Ungaria

Tamas Sulyok a declarat că semnătura sa reprezintă "ultimul act al datoriei sale" și un semn de respect pentru instituția președintelui, în orice circumstanțe. Totodată, el a calificat această modificare drept "un exemplu grav și rușinos de abuz de putere politică" și a afirmat că marchează "un punct de ruptură în democrația constituțională a Ungariei".

• Amendamentul provoacă "răni profunde" valorilor fundamentale precum democrația, separația puterilor și statul de drept.
• Președinția va deveni subordonată executivului, pierzând rolul de mecanism de control și echilibru al puterilor în stat.
• Mandatul lui Tamas Sulyok, ales în 2024, va înceta la ora 00:00, pe 20 iulie 2026, fiind înlocuit temporar de Agnes Forsthoffer, președinta Parlamentului.

Contextul politic din Ungaria și reacțiile opoziției

Guvernul condus de premierul Peter Magyar, liderul partidului TISZA, a susținut măsura, argumentând că este necesară pentru implementarea reformelor promise după schimbarea de guvern. Magyar a afirmat că președintele ales anterior de majoritatea Fidesz-KDNP, Tamas Sulyok, ar fi fost asociat fostului regim și că mandatul său trebuie să se încheie conform noii legislații.

Reacțiile opoziției și ale societății civile au fost dure, considerând această modificare o încercare de a subordona instituția prezidențială și de a reduce controlul asupra puterii executive. În urma adoptării, Parlamentul trebuie să aleagă un nou președinte în termen de 30 de zile, conform legii.

Decizia a fost criticată de mulți analiști, care o consideră un pas spre consolidarea autoritarismului în Ungaria, și a generat dezbateri aprinse despre viitorul democrației în această țară.