ULTIMA ORĂ
Cele mai recente știri din GorjGorj Expres — De la Târgu Jiu la MotruCele mai recente știri din GorjGorj Expres — De la Târgu Jiu la Motru
economie

România funcționează fără reactoare nucleare active, dar exportă energie

Ana Stanescu

Ana Stanescu

⏱ 2 min citire
Reactoare nucleare de la Cernavodă în funcțiune, centrale electrice și Dunăre
Sursa foto: obiectivonline.ro

Sursă: Obiectivonline.ro

România funcționează în prezent fără niciun reactor nuclear activ, după ce Unitățile 1 și 2 ale centralei de la Cernavodă au fost deconectate de la rețeaua națională în această dimineață. Această situație survine în condițiile în care debitul Dunării a scăzut semnificativ, afectând răcirea reactoarelor.

Citește și: Liderul FNME a discutat despre vânzările de energie ale CE Oltenia în 2026

De la finalul lunii trecute, Unitățile 1 și 2 au fost oprite temporar, iar în prezent, sistemul energetic național se bazează pe alte surse de producție, precum energia fotovoltaică, eoliană, centralele pe gaze și cele pe cărbune. În ciuda lipsei reactoarelor nucleare, România exportă energie electrică în aceste momente, la o putere de peste 300 MW, în principal către Serbia, Ungaria și Moldova.

De ce funcționează România fără centrale nucleare?

Deconectarea celor două unități nucleare se datorează debitului insuficient al Dunării, care nu mai asigură răcirea reactoarelor. Autoritățile nu au stabilit un termen cert pentru repornirea reactorilor, însă estimările preliminare indică 23 august pentru Unitățile 1 și 30 august pentru Unitățile 2, în funcție de evoluția debitului fluviului.

  • Debit scăzut al Dunării
  • Risc de supraîncălzire a reactoarelor
  • Lipsa unui termen clar de reluare a funcționării
  • Producție energetică diversificată (fotovoltaic, eolian, gaze, cărbune)
  • Exporturi către Serbia, Ungaria, Moldova
  • Importuri din Bulgaria

Impactul asupra sistemului energetic național

Chiar dacă în prezent România exportă energie, fragilitatea sistemului devine evidentă în perioadele de vârf, când consumul crește, iar capacitatea de stocare a energiei este insuficientă. Momentele critice sunt seara, când producția fotovoltaică scade, iar cererea de energie crește, fiind necesare importuri pentru menținerea echilibrului.

Situația evidențiază vulnerabilitatea infrastructurii nucleare, dependentă de condițiile hidrologice ale Dunării, mai ales în perioadele de secetă prelungită. În aceste condiții, România trebuie să gestioneze cu atenție echilibrul între producție și consum, pentru a evita colapsul sistemului energetic național.