Sursă: Zf.ro
Potrivit Institutului Național de Statistică, în primul semestru al anului 2026, activitatea turistică din România a înregistrat o tendință de reducere a duratei medii a sejururilor, atât la nivel național, cât și în județul Prahova.
Citește și: Liderul FNME a discutat despre vânzările de energie ale CE Oltenia în 2026
Numărul total de turiști a scăzut cu 4,07%, ajungând la 5.556.529 de persoane, iar înnoptările au fost de 10.804.137 de nopți, în scădere cu 6,71% față de aceeași perioadă a anului trecut. Această reducere a indicatorilor reflectă o comprimare a vacanțelor, cauzată de creșterea costurilor generale ale vieții și de ajustarea tarifelor hotelurilor pentru a face față cheltuielilor crescute.
Impactul scăderii turismului în Prahova și principalele destinații
Județul Prahova a găzduit în prima jumătate a anului 247.751 de turiști, înregistrând o scădere de doar 1,31% față de semestrul I 2025. În total, unitățile de cazare au raportat 481.952 de înnoptări, cu o diminuare de 2,58%. Stațiunile Sinaia și Bușteni rămân principalele poluri turistice ale județului, concentrând peste jumătate din sosiri și înnoptări.
- Sinaia a avut 132.726 de sosiri (53,57% din totalul județean) și 248.956 de nopți de cazare (51,66%).
- Stațiunea a înregistrat o scădere de 5,12% la sosiri și de 5,55% la înnoptări, din cauza scăderii turismului intern.
- Bușteni a avut o creștere de 2,46% la sosiri, atrăgând 36.623 de turiști, iar numărul de nopți a rămas aproape neschimbat, cu o scădere de 2,14%.
- Ploieștiul, segmentul de business, a înregistrat 13.841 de sosiri, în scădere cu 5,13%, și 35.021 de nopți, cu o scădere de 9,07%.
- Azuga a atras 11.083 de turiști (-4,04%), dar a avut o creștere de 0,75% la înnoptări, totalizând 27.877 nopți.
Reprezentanții din turism explică aceste scăderi prin creșterea costurilor de trai și campaniile promoționale agresive ale destinațiilor externe, care au atras o parte din turiștii români către alte țări.
Deși semnele de reducere a activității sunt evidente, județul Prahova își menține stabilitatea datorită stațiunilor Sinaia și Bușteni, care continuă să fie destinații preferate pentru vacanțele montane.
În concluzie, tendința de comprimare a duratei sejururilor și scăderea numărului de turiști reflectă impactul economic și structural asupra sectorului turistic din România, dar principalele destinații montane păstrează un nivel de stabilitate în contextul actual.
