Sursă: Gorjeanul.ro
BNR a decis luni, 10 august 2026, să mențină dobânda-cheie la 6,50% pe an, în condițiile în care inflația continuă să fie foarte ridicată, iar economia românească traversează o perioadă dificilă. Această decizie a fost luată în contextul în care rata anuală a inflației a coborât ușor, dar rămâne peste 10%.
Citește și: Salariile măturătorilor de stradă în Germania pot ajunge la 40.000 de euro pe an
Consiliul de administrație al BNR a păstrat și nivelul dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%, iar rata pentru facilitatea de depozit a rămas la 5,50%. De asemenea, au fost menținute și nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale băncilor, pentru a susține stabilitatea financiară.
Impactul inflației și evoluția economiei românești în 2026
În iunie, inflația anuală a coborât la 10,42%, față de 10,85% în mai, însă nivelul rămâne extrem de ridicat. Reducerea a fost influențată de ieftinirea unor alimente și combustibili, în timp ce scumpirea gazelor și energiei electrice a contrabalansat parțial aceste scăderi. Inflația de bază CORE2 ajustat a crescut ușor, până la 8,3%, pe fondul efectelor indirecte ale scumpirii combustibililor și prețurilor importate.
- Economia a stagnat în primul trimestru din 2026, după o contracție de 1,9% în trimestrul IV din 2025
- PIB-ul a scăzut cu 1,2% în primul trimestru, față de o creștere de 0,2% în trimestrul anterior
- Se remarcă o ușoară redresare pentru trimestrele II și III, susținută de construcții și consum
- Numărul salariaților a încetinit scăderea, iar rata șomajului BIM a coborât ușor în trimestrul II
- Deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a redus
- Creditarea sectorului privat a crescut cu 8,4% în iunie, față de 7,7% în mai
Perspectiva inflației și riscurile economice din România
BNR estimează că inflația va scădea substanțial în trimestrul III, după eliminarea plafonării prețului energiei electrice și majorarea TVA și a accizelor. Ulterior, se preconizează o scădere graduală, revenirea în intervalul țintă fiind așteptată abia la finalul lui 2027.
Totuși, banca centrală atrage atenția asupra riscurilor generate de prețurile energiei și alimentelor, seceta severă din acest an, evoluția petrolului, precum și de consolidarea fiscală și conflictul din Orientul Mijlociu. În acest context, absorbția fondurilor europene, în special din PNRR, este considerată crucială pentru contracararea efectelor negative asupra economiei.